Dor de Iaşi

Zilele trecute am făcut o vizită în oraşul studenţiei mele, în locul unde m-am simţit cel mai bine timp de patru ani (1990-1994) căci, parafrazându-l pe Ion Creangă: „Doamne, frumos mai era pe atunci, căci părinţii îmi erau sănătoşi, şi casa ne era îndestulată, şi toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram veselă ca vremea cea bună şi sturlubatică şi copilăroasă ca vântul în tulburarea sa.”

Iaşul este locul unde mă simt acasă, chiar dacă a trecut atâta timp de când nu l-am mai vizitat. A rămas la fel de primitor, cu oameni buni, gata să-ţi sară în ajutor.

Gara s-a modernizat, este foarte frumoasă, arată ca un castel medieval. He, he, ce mai căram pe-aici genţile cu tot felul de borcane şi pachete cu mâncare pe care mi le puneau părinţii, de teamă să nu slăbească odorul.

IMG_0017Prima oprire am făcut-o la o fostă colegă şi prietenă, care ne-a aşteptat cu braţele deschise şi cu mâncare caldă, aşa cum fac toţi moldovenii când te duci în vizită la ei.  Au o fetiţă şi sunt nişte părinţi fericiţi şi iubiţi de mica prinţesă, care are o cameră plină de jucării. (Vă mulţumim şi pe acestă cale)

IMG_0019Din Tătăraşi, am pornit-o pe jos, prin Bucşinescu până-n Târgu Cucu, căci mi-era dor să bat Iaşul pe jos, ca odinioară. Ne-am oprit, la Golia, pe care am găsit-o în renovare, aşa era şi pe vremuri, oare să fie în lucru de-atunci sau e o nouă renovare ?

IMG_0024Am străbătut strada ce duce la Filarmonică şi am remarcat ce frumoase sunt acum staţiile de tramvai de-acolo. Asculţi muzică clasică până ce-ţi vine tramvaiul dorit şi ai în faţa ochilor o imagine cu interiorul Teatrului Naţional.

Pe bulevadul Ştefan cel Mare, circulaţia era închisă, cam din dreptul Mitropoliei, iar  de-o parte şi de alta cântau trubadurii atât de frumos, de-ţi venea să nu mai pleci. Pe băncile din faţa Teatrului, un artist îşi expunea tablorurile. Am intrat şi pe la Sfânta Cuvioasă Paraschiva pentru un moment de reculegere şi de mulţumire. Răcoarea şi liniştea din interiorul Mitropoliei m-au făcut să uit că în exterior este un mare şantier.

IMG_0032Ne-am oprit şi la Biserica Trei Ierarhi, o adevărată capodoperă, o dantelărie lucrată în piatră care-ţi taie respiraţia.

IMG_0038 A urmat o vizită la Casa Dosoftei, una la Biserica Sf.Nicolae după care ne-am bucurat de Palas Mall. Aici, am urmărit trenuleţul de jucărie, cu bucuria unor copii, ne-am relaxat în scaunele de masaj şi am încercat preparatele bucătăriei chinezeşti de la CourtFood.

Am găsit şi acest tablou cu gara din Moineşti, din 1927.

IMG_0056 Mall-ul, ca Mall-ul, modificările care s-au făcut la Palatul Culturii mi-au luat ochii, n-am văzut de multă vreme ceva atât de frumos. Admiraţi !

IMG_0098

Iaşul a fost în sărbătoare în perioada 22-31 mai, am nimerit în ultima zi a FIE 2015 (Festivalul Internaţional al Educaţiei), aşa că n-am ratat concertul extraordinar oferit de Chris Norman (Smokie), artificiile şi spectacolul de lasere din faţa Palatului Culturii.

Seara am încheiat-o cu o plimbare până în cartierul Tudor, unde ne-am simţit pentru câteva clipe din nou studenţi, stând la o terasă până aproape de miezul nopţii.

A doua zi, am retrăit şi mai intens trecutul, căci am pornit pe jos, de la „Râpa Galbenă”, spre Copou. Am trecut pe la Biblioteca Centrală Universitară, unde veneam după cărţi în sesiune, apoi am aruncat un ochi spre Casa Pogor – Muzeul Literaturii Române, unde mă duceam la diverse simpozioane, pentru a-i vedea îndeaproape pe scriitorii Iaşului, Academia Română şi Centrul de Calcul (unde aveam majoritatea orelor), Corpurile A şi B ale Universităţii. Am intrat într-o aulă unde făceam orele de „Sisteme de Operare” şi am dat peste nişte studenţi de la Drept care aveau examen, apoi am revăzut picturile lui Sabin Bălaşa din Sala Paşilor Pierduţi. Aula festivă era închisă, ce mult mi-aş fi dorit să pot s-o revăd !

  IMG_0139Apoi am trecut pe la căminul C8, de care mă leagă atâtea amintiri, cantina din Puşkin (azi T.Maiorescu) încă mai e funcţională iar, „La Balenă” era plin de studenţi, ca pe vremuri. După ce mi-am clătit ochii privind la Centrul Cultural Francez, am străbătut parcul Copou, unde m-am oprit la Obeliscul cu Lei şi evident, la Teiul lui Eminescu.

IMG_0149 Apoi am urcat în Corpul V al Universitaţii, adică „Casa Vânătorului”, un restaurant cu bere rece, numai bună pe canicula asta.

Am urcat, cum altfel,  până la Grădina Botanică, unde trandafirii ne aşteptau zâmbitori şi parfumaţi. Am coborât până la lac, unde ne-am delectat privirea cu câteva familii de răţuşte.

IMG_0181IMG_0196Dar cum să pleci din Iaşi fără să treci pe la Bojdeuca lui Creangă din Ţicău, că doar aici e unul dintre locurile mele preferate, unde e linişte şi e loc de povestit şi pe la Casa Memorială George Topîrceanu, poetul meu preferat.

IMG_0199Of, câte mai erau de vizitat, dar timpul s-a scurs atât de repede şi trenul deja şuiera de plecare.

Cei care au fost cândva studenţi în Iaşi şi n-au mai vizitat locurile de mult, sper să-şi amintească cu plăcere de acele vremuri, privind pozele de pe blog.

Anunțuri

7 comentarii

  1. BUNA ZIUA ,CHIAR DACA EU NU AM STUDIAT LA IASI ,AM REVAZUT CU PLACERE TOT CEEA CE ATI POSTAT ,EU AM LUCRAT LA IASI IAR COPOUL ERA UNA DIN CELE PREFERATE MIE ,SI RESTUL,VA ROG ,SCRIETI ASA DE FRUMOS CIT MI-L AMINTITI PE CREANGA ,AR FI BINE SA VA APUCATI DE SCRIS .VA MULTUMESC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s