Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a-XII-a

Deşi ştiam că trebuia să fiu în picioare la primele ore ale dimineţii, miezul nopţii m-a prins în faţa calculatorului, căci am găsit înregistrarea Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a-XI-a” şi nu m-am îndurat a pierde nicio secundă din cele patru ore şi jumătate, cât a ţinut filmul. Aşa mi-am făcut o idee despre ce avea să se întâmple în ziua de 26 ianuarie 2019, în sala de festivităţi a Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil.
Vizionarea înregistrării m-a inspirat să scriu câteva epigrame, deşi n-am mai făcut asta din gimnaziu.

Am văzut aseară filmul
Cu ediţia trecută,
Şi-am venit să văd Mizilul,
Pentru vin şi lume multă. 

Pentru cei care n-au aflat încă până acum, în Mizil se scrie de vreo doisprezece ani o frumoasă poveste, în care personajele se întrec în arta aranjării cuvintelor, jucându-se cu literele până când acestea capătă sens, luând, ori forma unor poezii pline de metafore ori a unor epigrame menite să înţepe defectele omeneşti, cu scopul clar de-a le vindeca.

Călătoria până la Mizil şi retur, am făcut-o împreună cu familia Crăciun din Dărmăneşti, nişte oameni deosebiţi, care mai participaseră şi la alte ediţii ale festivalului, aşa că au fost ghizi desăvârşiţi, răspunzându-mi la toate curiozităţile legate de eveniment. Le mulţumesc şi pe această cale, pentru amabilitatea şi prietenia cu care ne-au acceptat în mijlocul lor.

Despre oraşul Mizil nu mi-am făcut încă o idee. Mi-a atras atenţia părculeţul din centru şi mi-am imaginat că vara trebuie să fie foarte frumos acolo.

Primirea a fost una deosebită. Un Romeo chipeş cu vreo cinci Juliete îmbrăcate în ii naţionale, ne-au întâmpinat cu pâine, sare, o mapă a festivalului, zâmbete şi cuvinte frumoase de bun venit. Invitaţii treceau mai întâi printr-o sală de clasă,  unde organizatorii au pregătit ceai, cafea şi câte ceva de-ale gurii, pentru toţi cei sosiţi de la distanţă. Gazdele s-au îngrijit să nu ne lipsească nimic, aşa că merită un zece cu felicitări la capitolul organizare.

Părea că toată lumea se cunoştea cu toată lumea, căci veselia şi bucuria reintâlnirii m-a făcut să-i văd pe cei de-acolo ca pe membrii unei mari familii ce nu se mai văzuseră de-un an sau poate mai mult.

Sala de festivităţi era pregătită, aşa că am profitat de ocazie şi am admirat-o în voie. Am tras cu ochiul la diplomele şi premiile ce urmau a li se înmâna câştigătorilor, dar şi la caricaturile realizate de domnul Marian Avramescu.

Sosirea domnului Minea Claudiu-Remus, cel care m-a invitat şi căruia îi mulţumesc şi pe această cale, m-a ajutat să trec mai uşor peste faptul că nu cunoşteam pe nimeni. Mi-a prezentat nişte prieteni de-ai Moineştiului, dar şi o parte din membrii frumoasei sale familii.  

În scurt timp, sala a devenit neîncăpătoare. O parte dintre invitaţi n-au putut veni din pricina vremii capricioase, dar şi-au trimis reprezentanţi.

După intonarea imnului naţional, am urmărit pe un ecran uriaş, o horă a unirii superbă, realizată cu ajutorul copiilor care învaţă la liceul mizilean.

Evenimentul a fost prezentat de soprana Daniela Vlădescu, care ne-a bucurat şi cu două microrecitaluri.

Până să înceapă festivitatea de premire, au luat cuvântul oaspeţii din Ucraina, Republica Moldova, precum şi prietenii festivalului din Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar Prahova, prorectorul Univeristăţii din Bacău, oficialităţi locale.

Apariţia balerinei din Italia, Roberta di Laura, a lăsat audienţa fără suflare. Am avut senzaţia că nu e umană, că e o păpuşă graţioasă din porţelan, pe care cineva a întors-o cu cheia şi i-a dat drumul în sală. A fost unul dintre cele mai frumoase momente. Şi acum, dacă închid ochii, aud valsul „Oance upon a December” şi să mi-o imaginez dansând.

Doamna Doctor în ştiinţe umaniste, Lucia Olaru Nenati, a vorbit despre Eminescu şi Marea Unire.

Premianţii, precum şi lucrările premiate la cele două secţiuni, le găsiti aici. Felicitări !

http://www.romeojulietalamizil.ro/index.php?page=6_1

Modestie
Am vrut să concurez cu voi,
Să scriu şi eu o epigramă.
Dar sunt modestă şi n-aş vrea,
Să credeţi că mă bag în seamă.

Tablourile din lemn sculptat manual, reprezentându-i pe: Agatha Bacovia, Grigore Tocilescu şi George Ranetti, care s-au oferit primilor clasaţi, au fost realizate de domnul inginer Ghiurcă Ion, de la RGS Company SRL Comăneşti.

Eu sunt fascinată de domnul profesor Ştefan Cazimir, aşa încât am sorbit fiecare cuvânt rostit de domnia sa. Îl iubesc de pe vremea când înfiinţase Partidul Liber-Schimbist şi eram pe cale să devin membră de partid. Urmăream fiecare luare de cuvânt a domniei sale, pentru că aveam ce să aud (spre deosebire de ce se întâmplă azi în politică).  Am obţinut un autograf preţios de la dumnealui, pe o cărticică de umor, apărută în anul 1990 („Pentru-Contra”) pe care am păstrat-o cu drag în bibliotecă timp de aproape 30 de ani. Evident că de acum cărticica are o şi mai mare valoare şi o voi păstra până la sfârşitul vieţii. Vă mulţumesc,

maestre !

Actorul Adrian Fetecău, de la grupul de umor VOUĂ, a recitat, printre altele, poezia lui Lucian Avramescu:  „Singurul lucru care contează”, versuri ce au fost pe placul tuturor doamnelor şi domnişoarelor şi cred că nu numai.

La final, acad. Vasile Tărâțeanu ne-a prezentat situaţia românilor din Ucraina, cărora li s-a interzis să înveţe, să asculte rugăciuni în biserică ori să citească cărţi scrise în limba română. Nu ştiu cum i-am putea ajuta pe aceşti fraţi ai noştri, căci mă doare cumplit sufletul când aud cât de mult suferă.

Organizatorii au transmis evenimentul în direct pe Facebook, însă, pentru cine nu l-a văzut, iată cele două filme cu înregistrarea integrală.

Toată lumea a fost poftită „La Han”, unde, după ce ne-am ospătat, au continuat discuţiile, am cântat împreună cu domnul Traian Lungu şi a sa chitară minunată şi am gustat vinul cu care se mândresc mizilenii.  Cei doi maeştrii ai caricaturii, domnii Mihai Pânzaru-PIM şi Marian Avramescu n-au stat o clipă, redând sufletul fiecărui participant, aşa cum numai ei se pricep s-o facă.

Acest festival n-ar fi rezistat atâtea ediţii, fără implicarea unor oameni deosebiţi, cu suflet mare, care au strâns laolaltă sute de participanţi, dar şi nume remarcabile ale culturii româneşti de pretutindeni.

Prof. Victor Minea, director al Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” şi Prof. drd. Laurenţiu Alexandru Bădicioiu nu au odihnă până când nu se trage cortina festivalului, urmând ca chiar de-a doua zi să se ocupe de organizarea următoarei ediţii. În spatele acestui eveniment, care a făcut din Mizil un loc de pelerinaj al artiştilor, stă „binomul” de aur, alcătuit dintr-un matematician  şi un om de litere.  Cei doi îţi zâmbesc cu drag (căci au scânteia pasiunii pentru ceea ce fac în privire) şi au grijă să te simţi bine şi să nu-ţi lipsească nimic pe tot parcursul şederii tale la Mizil.

M-am simţit minunat şi le mulţumesc gazdelor pentru tot ce-au făcut pentru noi. Abia aştept să citesc „Antologia de Poezie şi Epigramă” (pe care am primit-o la intrarea în liceu) şi cele 475 de epigrame şi alte texte despre Mizil cuprinse în cartea „Noi iubim Mizilul”, coordonatori: Laurenţiu Bădicioiu şi Victor Minea (cu autograful celor doi).

Mult succes în realizarea ediţiilor viitoare !
Sponsori numeroşi şi darnici !
Concurenţi talentaţi care să le dea bătăi de cap celor ce jurizează !

Îmi doresc să particip la secţiunea epigramă, dar despre asta vă voi anunţa la momentul potrivit, adică după 11 septembrie 2019, când încep înscrierile pentru ediţia a-XIII-a.

La multi ani pentru cei 100 de ani de existenţă a Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” Mizil !

Reclame

4 comentarii

  1. Mă bucură mult postarea ta, despre un eveniment atât de renumit și celebru. Chiar dacă nu am câștigat niciun premiu la acest concurs literar, am simțit emoțiile plăcute ale unei confruntări cu mari epigramiști și poeți din toată țara. Felicitări și mulțumiri călduroase pentru această prezentare, Cristina! 🙂

    • Cu drag, Petru ! Eu zic totusi sa trimiti epigrame si poezii la editiile viitoare. Nu premiul e important, ci sa vezi pe unde esti in raport poetii si epigramistii mari. Eu am de gand sa trimit epigrame, tocmai din acest motiv. Iti multumesc pentru vizita ! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s