Moineştiul în perioada pandemiei

Au trecut aproape două luni de când oficial, a început pandemia (16 martie 2020). Ştim cu toţii că au existat persoane care n-au supravieţuit virusului. Sunt şi acum secţii ale Spitalului Municipal de Urgenţă închise şi personal medical infectat. O parte dintre pacienţi au fost trataţi la spitalul din Oneşti şi acum s-au reîntors la casele lor, vindecaţi. Chiar dacă restricţiile oficiale se vor reduce, virusul este încă activ şi ne pândeşte la fiecare colţ, aşa că trebuie să fim în continuare prudenţi.

Nu ştim dacă o să dispară, dacă îşi va schimba tulpina, trecând de la persoană la persoană, şi va deveni mai blând sau dacă se va descoperi un medicament eficient cu care să fim trataţi. Covid 19 este un duşman invizibil, deci, cu atât mai periculos.

Se cunoaşte că există grupe cu risc major: persoanele în vârstă care au şi alte boli, suferinzii de diabet, obezii, cei cu boli de inimă şi de plămâni, însă practica a demonstrat că nicio categorie de vârstă n-a fost ocolită.

Câteva imagini surpinse în această perioadă:

  Cortul din faţa Spitalului Municipal de Urgenţă

În Parcul Tei nu mai răsună glasurile zglobii ale celor mici, iar locurile de joacă sunt pustii

Pe ecranul din faţa Primăriei rulează continuu măsurile ce trebuie luate pentru a ne proteja. Au apărut două tuneluri care verifică temperatura celor ce intră în clădire. 

Cabinetele medicale particulare şi-au închis uşile

Restaurantele, barurile, fast food-urile, pizzeriile închise 

Străzi pustii la primele ore ale zilei

Intrarea în Parcul Băi, închisă

Şcolile, bisericile, cabinetele stomatologice, saloanele de înfrumuseţare, târgurile şi toate magazinele (cu excepţia celor alimentare) închise. Oamenii au stat în case două luni, ieşind doar pentru strictul necesar. A fost nevoie de declaraţii pentru a justifica unde şi pentru ce te deplasezi, iar purtarea măştii a devenit ceva firesc în spaţiul public.

Financiar, situaţia e foarte gravă şi vor dura multe luni până ne vom reveni. Mulţi au rămas fără loc de muncă, au trecut în şomaj ori aşteaptă banii din şomajul tehnic.

Trecem printr-o perioadă dificilă. Totul s-a schimbat atât de repede. E ca un vis urât în care ne zbatem cu toţii. O să treacă !  Dar cu ce rămânem ? Ne va schimba viaţa definitiv aceste două luni sau ne vom relua vechile obiceiuri, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s