Publicat în Amintiri din calatorie

Destinaţii de weekend (6): Bran

Călătoriile sunt un bun prilej de-a ne redescoperi şi de-a medita la cât de frumoasă e viaţa. În această perioadă de restricţii, cel mai mult mi-au lipsit evadările în natură. Nimic nu mi se pare mai frumos decât să-ţi iei rucsacul în spate şi să pleci în căutare de locuri noi. Nici nu contează unde. Închizi ochii, pui degetul pe hartă şi gata, aia-i destinaţia. Avem o ţară frumoasă, cu peisaje de vis şi nu ne ajunge o viaţă s-o cunoaştem aşa cum ar merita.

Pe meleaguri brănene am mai fost în urmă cu zece ani (2010), aşa că era cazul să ne reîntoarcem, pentru a vedea ce s-a schimat într-un deceniu. În general, ne-am propus să nu mergem de două ori în acelaşi loc, pentru că viaţa e scurtă şi e bine să apuci să vezi cât mai multe. Dar, pe măsură ce-ţi apar ghiocei la tâmple, vrei să aprofundezi lucrurile. Îţi pui mai multe întrebări, priveşti totul cu mai multă atenţie, observi detaliile şi nu te mai mulţumeşti doar să bifezi nişte obiective, în mod superficial.

Am preferat să stăm departe de terase şi baruri pentru că virusul este încă printre noi, aşa că ne-am mulţumit cu ce-am cumpărat de la magazinele din zonă şi cu ceva clătite: „Clătita Regală” cu fructe poaspete şi nutella la 15 lei şi „Clătita Dracula” cu dulceaţă de ardei iute, la 13 lei/bucata.

Secţia Etnografică în aer liber a Muzeului Naţional Bran

Este situată foarte aproape de intrarea la Castelul Bran. Un bilet costă 4 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii şi nu se percepe taxă de fotografiat. În plus, nu e deloc înghesuială, deşi toţi cei care vizitează Castelul Bran, ar putea intra şi aici. În acest muzeu al satului, am putut admira în voie căsuţele şi interioarele, imaginându-mi viaţa de odinioară a locuitorilor din zonă. Doamna muzeograf a fost foarte amabilă, răspunzând cu mare drag întrebărilor noastre. Cea mai frumoasă şi mai mare casă este cea a unui preot, iar în jurul ei gravitează toate celelalte gospodării. Războiul de ţesut şi instrumentele de prelucrare a lânii sunt prezente în majoritatea caselor, semn că dărăcitul şi ţesutul erau ocupaţii frecvente în zonă. E un loc în care ţi se prezintă istoria locului, exact aşa cum a fost, fără mituri false, fără sclipiri, fără exagerări. Aici te simţi bine, căci te regăseşti pe tine şi pe strămoşii tăi şi poţi să te aşezi liniştit pe o băncuţă, departe de lumea care forfoteşte dincolo de porţile muzeului.

Din păcate, am aflat că acest loc minunat ar putea să dispară cât de curând. Sper din tot sufletul să se găsească o soluţie, astfel încât aceste căsuţe să nu fie dărâmate. Poate un alt spaţiu în Bran ori în satele din apropiere. Nu ştiu. Oricum, o să urmăresc soarta muzeului.

Din acest motiv am decis să pun mai multe poze, poate cineva are ochi să vadă, inimă să simtă şi creier, pentru a găsi o soluţie înţeleaptă.

Peste drum de Castel se află locul unde în anul 1940 a fost depusă inima Reginei Maria a României, inimă care acum este păstrată la Pelişor. Atât de mult şi-a iubit fiul, încât şi-a dorit ca inima ei să stea la Bran, unde sunt şi rămăşiţele pământeşti ale acestuia.

În apropiere se găseşte şi o capelă foarte frumoasă, copie a celei de la Balcic. Din păcate, aceste locuri nu sunt puse în valoare aşa cum ar trebui şi ar merita.

Puteţi vedea Centrala Hidroelectrică şi zidurile Vămii de odinioară.

Un alt loc deosebit, pe care n-ar trebui să-l rataţi dacă mergeţi la Bran este:

Muzeul Naţional Bran -Secţia de Istorie „Regina Maria” 

Un bilet de intrare pentru adulţi costă 8 lei. Spre deosebire de alte locuri, aici, doamna muzeograf Maria Calaican îţi oferă informaţii despre fiecare lucruşor în parte. Te plimbă prin istorie cu atâta uşurinţă şi uneori ai impresia că îţi anticipează întrebările. Când o asculţi cu câtă pasiune îţi vorbeşte despre Regina Maria, ai senzaţia că aceasta trăieşte şi că, dintr-o clipă în alta va intra pe uşă şi se va duce în camera ei.

Simplitate, bun gust, credinţă, rafinament, eleganţă şi multă  dragoste de neam şi ţară. N-ai cum să nu observi toate astea, pe oriunde au trecut Regina Maria şi Regele Ferdinand.

În această imagine se poate vedea casa de bani, care era lăsată deschisă în permanenţă, testând astfel corectitudinea angajaţilor.

Dormitorul Regelui Ferdinand

După ce părăseşti muzeul, străbaţi parcul oraşului, un colţ liniştit cu multă verdeaţă, unde am ascultat un nai ce răsuna de la un restaurant din apropiere.

Mi-au plăcut băncile sculptate cu motive tradiţionale, de către artistul Ioan Ungur.

Am lăsat la final Castelul Bran, pentru că este atracţia zonei şi majoritatea turiştilor vin pentru a-l admira. Deşi n-are nicio legătură cu Dracula, castelul e o bijuterie ce străluceşte din toate părţile. Nu te poţi abţine să nu-i faci zeci de poze din toate unghiurile.

Biletul de intrare este de 40 lei pentru adulţi, 30 lei pentru pensionari, 25 lei pentru studenţi şi 10 lei pentru elevi.

N-am să vă povestesc prea multe despre castel, sunt deja sute de pagini scrise pe tema asta, aşa cum nici ghidul de-acolo nu vă v-a spune nimic (poate doar dacă sunteţi parte a unui grup). O să vă las în compania câtorva imagini. Mi-ar fi plăcut să mă plimb şi prin parcul de la castel, dar ploaia şi timpul întârziat ne-au oprit.

Fecioara din Nurnberg, unul dintre cele mai groaznice instrumente de tortură ale evului mediu

Cetatea s-a născut la 19 noiembrie 1377 şi se pare că a fost vizitată de Mihai Viteazul în anul 1596. Din 1836, fortificaţia îşi pierde importanţa, graniţa dintre Transilvania şi Muntenia fiind mutată la Fundata. De la sfârşitul sec. al-XIX-lea până în 1918, Branul este preluat de Oficiul Silvic al oraşului Braşov. La 1 decembrie 1920, autorităţile oraşului Braşov au donat castelul suveranilor României Mari. Împreună cu arhitectul ceh Karel Liman, regina a început un amplu proces de restructurare. A introdus apa curentă şi a construit uzina electrică, racordând gratuit satele Bran, Şimon şi Moieciu. Regina Maria i-a lăsat castelul fiicei sale Ileana.  Din 1947, castelul trece în custodia statului român, fiind transformat în muzeu în anul 1957. Pe 18 mai 2009, după 61 de ani, Castelul Bran a fost retrocedat copiilor prinţesei Ileana: Dominic Habsburg-Lothringen, Maria-Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer.

Iubitorii drumeţiilor montane au de ales între diverse trasee, pentru a ajunge la Vârful Omu.

Am lăsat la final locul unde se găsesc cadouri şi suveniruri pentru cei dragi, pentru că, în general, toţi comercianţii vând cam aceleaşi produse, de multe ori, de prost gust. Există şi unele chestii draguţe, dacă priveşti cu răbdare şi atenţie.

Cred că Branul mai ascunde şi alte locuri minunate, pe care noi nu le-am descoperit. Vă invit pe voi s-o faceţi şi apoi, să-mi povestiţi şi mie.

În atenţia celor care vor circula cu mijloacele de transport în comun: mersul autobuzelor nu este cel afişat pe net, în week-end e mai greu să te deplasezi dintr-un loc în altul . De multe ori eşti nevoit să apelezi la taximetrişti, care sunt destul de scumpi, fiind vorba despre o zonă turistică atât de cunoscută.   

Până data viitoare, vă doresc, călătorii plăcute !

3 gânduri despre „Destinaţii de weekend (6): Bran

  1. Minunate locuri! Într-o vreme mergeam destul de des deoarece ai ce descoperi la fiecare revenire. Mi s-a făcut dor de zona Bran-Moeciu pe unde nu am mai fost de … vreo 8 ani.
    Mulțumesc pentru călătoria făcută virtual și spor în continuare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s